marți, 24 martie 2015


Ce sunt cutremurele?

            Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanica.
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate si miscari non-seismice pentru cele provocate de om.
Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

Cum se produc cutremurele

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel:
1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);
2. - se suprapun (margini convergente);

3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.



Vrancea-zona seismica

În Romania, au loc frecvent cutremure de pamant.Romania are un risc seismic major în privinta cutremurelor între 6 - 7 grade pe scara Richter.Dintre aceste arii epicentrale, zona seismica Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul persistent si concentrat al epicentrelor.




 Zona subcrustala Vrancea(VR)

Regiunea Vrancea este o regiune seismica complexa de convergenta continentala, cu cel putin trei unitati tectonice in contact : placa Est - Europeana si subplacile Intra - Alpina si Moesica . Activitatea seismica cea mai puternica din Romania se concentreza la adancimi intermediare de 60-200 km, intr-o placa subdusa veche, aproape verticala. Generarea a 1 - 6 evenimente de magnitudine Mw > 7.0 pe secol, intr-un volum focal foarte restrans, implica un nivel inalt al deformarii active in domeniul subcrustal care nu se regaseste in deformarea crustei.
La exteriorul zonei seismice de adancime intermediara Vrancea apar cutremure normale, locale, in numeroase zone, unele asociate cu fracturi de fundament mai adanc de 15 km, de exemplu in zona Focsani - Odobesti, altele cu focar superficial la Marasesti - Namoloasa, Tudor Vladimirescu, Cudalbi si Tecuci in Moldova, sau pe linia Galati - Isaccea - Tulcea in Dobrogea de Nord. Intensitatile asociate cutremurelor din aceste zone sunt III-IV, chiar V pentru zona Cudalbi, iar izoseistele sunt orientate NV-SE. Aceasta orientare a izoseistelor sugereaza o legatura cu fracturi hercinice reactivate din soclul ce prelungeste structurile geologice ale Dobrogei. De asemenea, faptul ca in unele din aceste regiuni (de exemplu Focsani - Odobesti si Tecuci) se observa zone de sensibilitate seismica ridicata, la cutremurele de origine vranceana, atesta faptul ca faliile din soclul periferiei curburii Carpatilor nu sunt sudate. In acelasi sens pledeaza si producerea unor replici seismice la putin timp dupa cutremurul produs in 4 martie 1977, pe falia Intra - Moesica - Tinosu  - Calarasi.

Istoria cutremurelor din Vrancea
Cele mai importante cutremure petrecute de-a lungul istorie in aceasta zona sunt:
-Cutremurul din 31 mai/11 iunie 1738 care a avut urmari foarte grave in special in Moldova, unde a cauzat mari pagube la Iasi si in alte orase; in Bucuresti a fost avariata Curtea Domneasca, si s-au semnalat si efecte morfologice la nivelul solului; seismul a avut o magnitudine de circa 7,5 grade pe scara Richter.
-Cutremurul din 26 martie/6 aprilie 1790, desi a avut o magnitudine mai mica decat precedentul (nedepasind, probabil, 7,0 pe scara Richter), a provocat avarii insemnate in special in Moldova, iar in sudul tarii au fost afectate biserici si alte cladiri din Bucuresti si din Craiova.
-Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur produs in Romania si a fost resimtit violent in Moldova, Muntenia, Oltenia, dar si in Transilvania, precum si in tarile vecine, pe o arie foarte larga in Europa. Seismul, creditat cu o magnitudine de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, a afectat foarte puternic si Bucurestiul, care a avut mult de suferit, prin distrugerea si avarierea a numeroase case, biserici, precum si prin prabusirea partiala a Turnului Coltei (foisorul acestuia); de asemenea, cronicile vremii consemneaza faptul ca in cateva locuri din oras s-au format crapaturi si s-au semnalat tasniri de apa.
-Cutremurul din 14/26 noiembrie 1829 a fost considerabil mai slab decat cel din anul 1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Richter. Totusi, seismul a avariat mai multe case, in special in Bucuresti si alte orase din sudul si estul tarii.

-Cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 a avut urmari foarte severe in special in Oltenia si Muntenia, provocand stricaciuni serioase in special in Craiova si Bucuresti, unde numeroase case si biserici au fost grav afectate. Seismul a avut, probabil, o magnitudine in jur de 7,2 grade pe scara Richter si a fost resimtit puternic pe o arie foarte intinsa.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 in regiunea Vrancea, la o adancime de circa 95 km. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, a fost printre cele mai distrugatoare cutremure produse in Romania in perioada moderna, si a afectat cu deosebire Muntenia, Bucurestiul find orasul cel mai greu lovit. Amploarea distrugerilor semnalate in special in sudul tarii, si mai ales in Capitala, se explica inclusiv prin adancimea mai mica a focarului, adancime asociata cu o directivitate speciala a procesului de rupere, precum si prin caracterul multisoc al evenimentului. Distrugeri importante s-au mai semnalat si in alte localitati din sudul si estul tarii, si chiar in unele tari vecine (in Bulgaria si in Iugoslavia).
-Cutremurul din 31 august 1986 s-a produs in Vrancea, la ora locala 00:28, la o adancime de circa 133 km, si a avut magnitudinea de 6,9-7,0 pe scara Richter. Desi la Bucuresti nu s-au semnalat urmari distrugatoare, totusi in Moldova au fost notate stricaciuni mai serioase, si mai ales la est de Iasi, inclusiv la Chisinau.
-Dupa seismul din 1986, cutremure de mai mica magnitudine au avut loc la 30 mai 1990 (de 6,7 grade pe scara Richter), 31 mai 1990 (cu magnitudinea 6,1) si, respectiv, la 27 octombrie 2004; seismul din 2004, avand magnitudinea 6,0 pe scara Richter, a fost cel mai important cutremur produs in Vrancea dupa 1990, dar nu a provocat pagube materiale importante, si nici victime omenesti in Romania, desi a fost resimtit pe o arie destul de larga, cuprinzand cea mai mare parte a teritoriului tarii, estul Bulgariei, mare parte din Republica Moldova, chiar si in Turcia la Istanbul.
Cercetarile privind seismele vrancene, desi au reusit sa puna in evidenta anumite regularitati in declansarea acestora, pe termen lung, nu au putut conduce la elaborarea unor predictii reusite


Opinia specialistilor
-Specialiştii ruşi se tem de un eventual cutremur în zona Vrancea, care şi-ar putea face simţite efectele şi la Moscova. Institutul pentru Fizica Pământului de pe lângă Academia de Ştiinţe a Rusiei a prevăzut producerea unui cutremur la noi în ţară, care s-ar putea simţi şi la Moscova cu magnitudinea 5 pe scara Richter. Previziunea ruşilor vine în condiţiile în care specialiştii români în seismologie estimează că în zona Vrancea nu există pericol pentru producerea unui cutremur major în viitorul apropiat.
-Specialiștii americani publică frecvent predicții realizate pe baze statistice privind seismele şi explică faptul că predicţiile lor sunt realizate pe baze statistice (luând în considerare seismele care au avut şi au loc în diferite ţări), cu ajutorul unor algoritmi matematici foarte complecşi.
-În ultimii ani, noi nu am avut decât microseisme. Nu se pot extrapola datele obișnuite de la microseisme la macroseisme.
- În aceste moment, seismologii nu pot spune, dacă un cutremur precum a fost cel din ’77 va avea aceleași efecte ca și atunci. Motivele sunt tehnice și de cunoaștere, însă oamenii de ştiinţă spun că s-au observat schimbări în zona seismică Vrancea, iar ritmicitatea seismelor s-a modificat.
-Șeful Centrului de Seismologie Experimentală din cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, Ion Ilieș, spune că în ultima perioadă se înregistrează o accentuare a activității seismice în zona Vrancea și avertizează populația Republicii Moldova că ar putea fi serios afectată în urma unui cutremur puternic ce se va produce în România în următorii ani.

-                      România ar putea fi zguduită de un cutremur mai puternic decât cel din 1977, însă o dată exactă ar fi greu de estimat. Predicțiile organizației World Earthquakes arată că în România se așteaptă un cutremur de peste 6,5 magnitudine între anii 2013 și 2017, anul critic fiind 2015.


Sursa de inspiratie: www.wikipedia.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu